MAREA BRITANIE
Londra
PASTELE IN MAREA BRITANIE
In vremuri stravechi, Eostre era sarbatorita cu prilejul echinoxului de primavara, in jurul datei de 21 martie, ea avand drept animal favorit iepurele, oul fiind in acele timpuri un simbol sacru al vietii renascute pe pamant. Desi Easter a ramas termenul consacrat pentru ziua Invierii Donului, in limbajele celtice, Pastele era cunoscut drept Pasch, Pesse, Pasg, Paste ori Pace. In zilele noastre, sarbatoarea de Pasti este anticipata de postul inceput in miercurea cenusii (Ash Wednesday), avand o durata de 40 de zile. Fata de Craciun, Pastele este celebrat in Marea Britanie intr-o maniera mai putin exuberanta, printr-o atitudine mai apropiata de credinta crestina, de obicei in mijlocul familiei, mai ales in zonele rurale.
Zona rurala englezeasca, invaluita intr-un farmec si un traditionalism aparte, ofera strainilor cu ocazia Pastelui o serie de obiceiuri adanc inradacinate pe aceste meleaguri. Celebrarea Invierii lui Cristos gaseste bisericile impodobite cu flori proaspete si strazile invaluite de aroma imbietoare a fripturii de iepure si miel, amestecata cu mireasma dulce de martipan. Locasurile de cult sunt decorate mai ales cu crini albi sau "Crinii Fecioarei" (Madonna Lily or Easter Lily), simboluri consacrate ale puritatii. Femeile care merg la slujba Psatelui poarta de multe ori traditionalele "Easter BonnetsȚ, palarii de Pasti impodobite cu o multitudine de flori. Potrivit unui ritual stravechi, se organizeaza pentru copii "vanatori" de oua ascunse mestesugit in gradini de catre iepurasul de pasti (Easter Bunny). In unele localitati, in ziua de "martea iertarii" (Shrove Tuesday), ultima zi inaintea postului de Paste, se organizeaza intreceri de alergare cu cratite pline cu clatite. In oraselul Olney, astfel de competitii au loc de circa 500 de ani.
In limba engleza, Pastele are numele de "Easter", un cuvant derivat din termenul "eastre" sau "eostre" din engleza veche, aparut inainte de 899 d.C. Se pare ca acest nume se refera la "Easter-monath", luna aprilie din calendarul germanic, a carei denumire provine din numele zeitei Eostre din paganismul anglo-saxon.
Cu o saptamana inainte de Pasti, se celebreaza "Duminica frunzelor de palmier" (Palm Sunday), o zi echivalenta Floriile din Romania. Numele acestei sarbatori isi are originea in vremurile imperiului roman, cand se obisnuia a intampina orice personaj regal prin fluturarea unor frunze de palmier de catre multimea adunata pe marginea strazilor. Chiar si in prezent, englezii participa la parade in Ziua palmierilor purtand in maini frunze ale acestui arbore exotic.
Bucataria englezeasca are pregatite cateva retete specifice in celebrarea Invierii lui Cristos, friptura de miel fiind de departe felul favorit pentru duminica de Pasti. Un desert traditional este tortul Simnel (Simnel cake), un fel de prajitura ce era daruita initial mamelor cu prilejul "Duminicii mamelor" (Mothering Sunday), decorata cu 11 bomboane sferice de martipan, reprezentand cei 11 discipoli credinciosi ai lui Iisus. Chiflele sau checurile fierbinti ornamentate cu o cruce (Hot Cross buns) simbolizeaza crucea pe care a fost rastignit Iisus si sunt mancate, potrivit traditiei, in Vinerea Mare.
CRACIUNUL IN MAREA BRITANIE:
CRACIUNUL a inceput sa fie sarbatorit in Anglia in anul 596, odata cu sosirea meleagurilor acesteia a Sf. Augustin, insotit de calugari in scopul crestinarii anglo-saxonilor.
Obiceiul de a decora casele cu plante perene, plante care raman verzi tot timpul anului(ilice, iedera, vasc, laur, cimisir) se spune ca isi are originile in incercarea de a inradacina imaginea primei biseri crestine britanice construite din crengi de copaci pereni.
POMUL DE CRACIUN a fost popularizat de catre printul Albert sotul reginei Victoria care l-a introdus in Casa Regala pentru intaia data in anul 1840.Din 1947 la fiecare Craciun, Norvegia timite Marii Britanii un imens brad de Craciun ce strajuieste Piata Trafalgar Square in amintirea colaborarii anglo-norvegiene din perioada celui de-Al doilea Razboi Mondial.
AJUNUL CRACIUNULUI este o zi plina de forfota pentru familile englezesti:se impacheteaza cadouri, se pun la copt prajiturile, se agata ciorapi sau fete de perna in fata caminului, sau se pregateste traditionala budinca din prune uscate.In ziua dinaintea Craciunului exista obiceiul de a se manca un singur fel de mancare, Frumenty, constand dintr-un pasat de porumb.De-a lungul timpului reteta a fost modificata adaugandu-se oua, fructe, mirodenii, bucatele de carne si prune uscate.Intregul amestec era impachetat intr-o tesatuta si apoi fiert.In acest fel a rezultat budinca de prune din zilele noastre.
Spre sfarsitul zilei membri familiei se aduna langa foc, pentru a reasculta clasica povestire a lui Dickens "Un Colind de Craciun"(A Christmas Carol).Dupa reamintirea peripetiilor personajelor dickensiene-Ebenezer Scrooge, Bob Crachit si Tiny Tim, copii isi astern pe hartie darurile dorite de la "Tatal Craciun"(Father Christmas).Ei arunca scrisorile in foc pentru ca dorintele sa ajunga, prin cosuri, catre Father Christmas.
ZIUA DE CRACIUN incepe prin desfacerea cadourilor de catre copii si asistarea la slujba de Craciun din Biserica.Traditia cadourilor de Craciun se crede cxa este asociata cu darurile aduce de catre magi lui Iisus.Masa traditionala de Craciun consta din curcan la cuptor impanat cu castane, gasca cu stafide sau budinca (pudding) Yorkshire, alaturi de varza de Bruxelles.Felul preferat este budinca de prune ornata cu o crenguta de ilice, budinca spalata cu brandy este in mod spetaculos flambata si apoi sauurata, in cautarea banutului de argint, prevestitor de noroc pe parcursul anului urmator, pentru gasitorul lui.