RUSIA

Obiceiuri rusesti

In Rusia, Craciunul este sarbatorit pe 7 ianuarie, potrivit traditiei bisericii crestin ortodoxe de rit / stil vechi, ce continua a se conforma vechiului calendar iulian. Craciunul rusesc|Christmas in Russia este strabatut de solemne ritualuri si obiceiuri, reprezentand unul din cele mai mari prilejuri de bucurie pentru marele popor slav.Dupa revolutia bolsevica din 1917, Craciunul a fost interzis pe cuprinsul intregii Rusii, impreuna cu alte importante sarbatori crestine. In acest fel trebuiau sa se petreaca lucrurile potrivit doctrinei marxist-leniniste ce statua ca religia este "un drog al poporului." Sarbatorit in secret sau sub pavaza unor alte celebrari comuniste, Craciunul a fost reoficializat dupa 75 de ani, in 1992. In zilele noastre, nasterea lui Iisus Hristos este celebrata in stil mare, rusii adunandu-se in Ajunul Craciunului in mare numar in bisericile si catedralele incarcate de mireasma ametitoare de tamaie si icoanele stravechi ale sfintilor ortodocsi.Craciunul este insufletit de o inconfundabila smerenie tipic ruseasca, ce aduce, conform unor stricte obiceiuri si traditii, familiile impreuna, indiferent cat de indepartati geografic ori sufleteste ar fi membrii acestora, inca din Ajunul acestei sarbatori. Diversele mancaruri si ritualuri legate de Craciun dau o nota de voiosie si sfintenie, de reinnoire si reimprospatare, acestui mare eveniment crestin.Una din cele mai sfinte traditii rusesti din aceasta vreme a anului este asociata cu postul si mancarea din Ajunul Craciunului. Se spune ca postul nu inceteaza pana in seara ajunului ori pana cand nu apar, in aceeasi zi, primele stele pe cer. Masa ce urmeaza este aureolata de o atmosfera de bucurie in pofida faptului ca mancarurile din carne nu sunt inca ingaduite. Kutya (kutia) un fel de pasat ori terci reprezinta principalul fel din meniu. Ingredientele acestei mancari sunt pline de un simbolism aparte, diferitele feluri de grane semnificand speranta, iar semintele de mac utilizate cu acest prilej sugerand fericirea si pacea din familie.Cina debuteaza cu o rugaciune catre Domnul, careia i se da glas de capul familiei. Se rosteste o rugaciune de multumire pentru binecuvantarile anului trecut, urmata de una dedicata lucrurilor bune ce urmeaza a veni in noul an. La final, capul familiei spune "Hristos s-a nascut!", iar cei din jurul sau ii raspund, "Slava Lui!" Gospodina casei ii binecuvanteaza pe toti pe crestetul capului cu miere sub forma unei cruci, zicand, "In numele Tatalui, al Fiului si al Sfantului Duh, fie sa aveti dulceata si multe lucruri bune in viata si in noul an." Dupa aceasta binecuvantare, fiecare membru al familiei ia cate o bucata de "pagach", pe care o inmoaie mai intai in miere, si apoi in mujdei de usturoi. Mierea simbolizeaza dulceata vietii, iar usturoiul amarul ei. Urmeaza servirea "sfintei cine", la incheierea careia nu se spala nici un vas si se desfac cadourile de Craciun. In continuare, toata lumea merge la biserica, de unde revine intre 2 si 3 dimineata. Cu prilejul Sarbatorii nasterii lui Iisus Hristos, vecinii si membrii familiei se viziteaza reciproc, mergand din casa in casa, ospatandu-se, tratandu-se cu bautura si cantand colinde de Craciun cat este ziua de lunga.

Masa din Ajunul Craciunului reprezinta in traditiile din Rusia un eveniment festiv, dar in cadrul caruia carnea nu are ce cauta. Cel mai important fel de mancare este specialul pasat numit "kutya", gatit de obicei din boabe de grau care semnifica speranta si nemurirea, in vreme ce alte ingredinte, precum mierea si semintele de mac sunt inzestrate cu darul de a aduce fericire, succes si o liniste netulburata de nimic. Adeseori, cu aceasta ocazie, are loc si un ceremonial de binecuvantare a casei. Kutya este mancata din aceeasi farfurie de catre toti mesenii, acest fapt simbolizand unitatea familiei. In unele gospodarii, exista obiceiul de a arunca o lingura cu kutya in tavan; daca acesta ramane lipita acolo, se vesteste un an foarte bogat in miere.

Potrivit traditiei, "Sfanta cina" consta din 12 feluri de mancare intruchipandu-i pe cei 12 apostoli. Cu toate ca exista unele diferente de la o regiune la alta, cele 15 mancaruri traditionale sunt de obicei:

- Supa (bors) de ciuperci cu "zaprashka" sau bors din varza murata
- Painea de post (pagach)
- Usturoi pisat
- Miere
- Mancare de peste (cod)
- Caise, portocale, smochine si curmale
- Nuci
- Fasole (gatita la foc mic toata ziua) asezonata cu cartofi, mult usturoi, sare si piper
- Mazare
- Cartofi (noi) fierti cu patrunjel
- Bobal'ki (un fel de biscuiti combinati cu varza acra sau seminte de mac cu miere)

- Vin rosu

Printre obiceiurile din Ajunul Craciunui din Rusia se remarca practica unor grupuri de oameni de a se deghiza in animalele ce au fost alaturi de ieslele in care s-a nascut Iisus si a colinda plini de voiosie din casa in casa, dand glas unor cantece numite "kolyadki." Unele kolyadki sunt colinde pastorale dedicate copilului Iisus, in vreme ce altele sunt omagii aduse stravechii zeite solare Kolyada, care daruieste zilele din ce in ce mai lungi si mai insorite in timpul iernii. In schimbul cantecelor lor, colindatorii primesc mancare si bani.La originea lui Mos Craciun se afla Sfantul Nicolae. In vremea regimului sovietic, represiunea a tot ceea ce tinea de religie sau crestinism a determinat ca Sfantul Nicoale sa fie inlocuit cu Ded Moroz, adica Bunicul Ger (inghet), un mesager al iernii ce aducea cadouri copiilor de Anul Nou, insotit de Sniegurochka, Fata zapezii.

Bradul de Craciun (yolka) este o alta traditie ce a fost interzisa in epoca sovietica. Pentru a o mentine totusi, oamenii au impodobit brazii cu prilejul Anului Nou. Pentru ca decoratiunile era costisitoare sau greu de gasit, se obisnuia a fi confectionate in case. Obiceiul de a impodobi brazii de Craciun a fost introdus in Rusia de Petru cel Mare, dupa ce aceasta a vizitat Europa in anii 1700.

Anul nou

Majoritatea rușilor sărbătoresc ziua de Anul Nou cu restul lumii, pe 1 ianuarie. Dar, există tradiția Ziua un An Nou mai vechi pe 14 ianuarie că mulți din Rusia, de asemenea sărbători.

Festivitățile de Anul Nou Rusiei includ iluminarea arborelui de Anul Nou și o vizită de la Ded Moro z (sau Gerilă), versiunea rusă a lui Moș Crăciun. In mod traditional prezentat ca un domn înalt și subțire mai în vârstă, Ded Moroz, îmbrăcat în straie brodată, taie o cifră elegant pe carduri de Crăciun care doresc receptorul un An Nou fericit.

Ceea ce cei din Occident ar numi un pom de Crăciun este considerat copac Anul Nou în Rusia, și pentru că primul Anul Nou rus precede Crăciunul în Rusia (care are loc la data de 7 ianuarie), acest copac este lăsat în onoarea ambelor sărbători.

Pastele

Ruși ortodocși sărbătoresc Paștele după calendarul de Est, și poate avea loc în aprilie sau mai.

Rușii sărbătoresc Paștele cu ouă decorate, alimente speciale, și obiceiuri cum ar fi curățarea completă casa cuiva. Serviciul de biserică de Paști începe cu o noapte înainte de vacanță cu aprinzând lumânări biserica până la ivirea zorilor și clopote anunță sosirea Paștelui.

Ouă de Paști și alimente sunt o parte esențială a rus pascale vamale. Ouăle au fost privite ca simboluri ale fertilității în perioadele de pre-creștine, și după adoptarea creștinismului au fost văzute ca un simbol al reînnoirii.

Ziua Victoriei

9 mai este Ziua Victoriei, o vacanță pentru amintindu-membrii de serviciu și participarea Rusiei la al doilea război mondial. Ziua este marcată în mod tipic cu parade, cu parada militară în Piața Roșie cel mai cunoscut.

Este o sărbătoare în cazul în care cele mai multe afaceri apropiate, atât de mulți oameni participa la o paradă militară și de ceas focuri de artificii noaptea de Ziua Victoriei. Veterani poarte medalii lor ca ei merg la parada sau un eveniment organizat de către o organizație de veterani locale.

O altă tradiție este de a oferi flori, de obicei, garoafe rosii, la veterani pe stradă și pentru a depune coroane de flori la site-uri memoriale de război.

Sankt Petersburg

Sankt Petersburg este un oraș din Rusia. Se află în Rusia de nord-vest, în delta râului Neva, în partea de est a golfului Finic al Mării Baltice.A fost fondat de țarul Petru cel Mare, în 1703, ca o "fereastră către Europa", fiind, de la acea dată, capitală a Imperiului Rus până în 1918. Cu cei aproape 4,5 milioane de locuitori (2002), este în ziua de azi cel de-al doilea oraș ca mărime al Rusiei, al patrulea oraș ca mărime al Europei, un centru european de cultură extrem de important și cel mai important port rusesc la Marea Baltică.Sankt Petersburg este cel mai nordic oraș european cu peste 1 milion de locuitori. Centrul orașului este unul dintre siturile protejate de UNESCO ca parte a patrimoniului universal. Orașul, care a fost, pentru mai bine de două secole, centrul politic și cultural al Rusiei, este și în zilele noastre extrem de important și, pentru a-l onora, oamenii îl mai numesc, deseori, "Capitala Nordică" ("Cеверная Cтолица", Severnaia Stalița).

Sankt Petersburg este centrul administrativ al Regiunii Leningrad și al Districtului Federal Nord-Vestic (Северо-западный федеральный округ, Severo-zapadnîi federalnîi okrug).

Istorie

Țarul Petru cel Mare a fondat orașul pe 27 mai (16 mai stil vechi), 1703, după ce a recucerit Ingria de la Suedia. A botezat orașul cu numele sfântului său protector, Sfântul Petru. Inițial, orașul s-a numit Sankt Piterburh, (numele apostolului Petru în limba olandeză; viitorul țar a locuit și a studiat o vreme în Țările de Jos). În acest loc se aflau fortăreața suedeză Nyen, și mai nou Nöteborg, în zona mlăștinoasă pe care o traversa râul Neva către gurile de vărsare din Golful Finlandei.Devreme ce ridicarea orașului a început în timp de război, prima construcție a fost o fortificație. Cunoscută în zilele noastre ca Fortăreața Sfinții Petru și Pavel, a avut și ea, la început, numele de Sankt Piterburh. Fortăreața a fost ridicată pe insula Iepurelui, pe malul drept al Nevei, la aproximativ 3 km de vărsarea acestuia în mare. Mlaștinile au fost secate și orașul s-a întins în toate părțile, dezvoltarea noii localități fiind făcută sub conducerea inginerilor germani invitați de țar în Rusia. Petru cel Mare a interzis construirea clădirilor din piatră pe tot întinsul imperiului, cu excepția noii capitale, în felul acesta obligând toți meșterii pietrari să vină să lucreze în Sankt Petersburg. Iobagii au asigurat cea mai mare parte a forței de muncă.

Sankt Petersburg a fost gândit ca o nouă capitală a imperiului încă de la început. Pentru poziția sa la Marea Baltică este considerat de Pușkin o fereastră spre vest. Rusia este un important partener de comerț pentru Marea Britanie pentru mulți ani. A fost o bază pentru navele lui Petru cel Mare,protejat de insula fortăreței sale, după care Peter a făcut actualul oraș după numele său.

Populatie

În conformitate cu rezultatele recensământului din 9 octombrie 2002, Sankt Petersburg are 4.159.635 locuitori. În oraș locuiește, astfel, aproximativ 3% din populația totală a Rusiei. Orasul cu împrejurimile sale are o populație estimată de aproximativ 6 milioane de oameni. Salariul mediu lunar în anul 2003 era de aproximativ 175 euro. In anul 2013 acesta a ajuns la aproximativ 800 de euro. Rata somajului atinge numai 1,5%.

Saint Petersburg a fost întotdeauna populat preponderent de ruși, deși cuprinde mai multe minorități etnice considerabile, cum ar fi germanii, ucrainenii, finlandezi sau est-europeni.

Cetățenii se pot muta în oraș numai dacă dovedesc că au unde locui și au o slujbă în Sankt Petersburg ori s-au căsătorit cu un localnic care se află într-una dintre situațiile de mai sus. Se pare că există însă mulți oameni care nu îndeplinesc condițiile acestea și locuiesc ilegal sau semilegal și de aceea nu sunt incluși în rezultatele recensământului. Organizația Internațională a Muncii estimează că sunt aproximativ 16.000 de copii ai străzii.

Conform statisticilor oficiale, orașul este locuit de ruși - 89,1%, evrei - 2,1%, ucrainieni - 1,9%, bieloruși - 1,9%, tătari, uzbeci, finlandezi, vepși, precum și unii locuitori originari din Caucaz (mulți fiind emigranți ilegali).

Din punct de vedere religios, cei mai mulți credincioși aparțin bisericii ortodoxe ruse; există însă și numeroși atei.

Monumente publice

Poate că cel mai cunoscut simbol al orașului Sankt Petersburg este statuia ecvestră a lui Petru cel Mare, dezvelită în Piața Senatului, în 1782. Considerată cea mai importantă operă a sculptorului de origine franceză Etienne Maurice Falconet, statuia ocupă un loc de frunte în literatura rusă sub numele de Călărețul de aramă (Mednii Vsadnik).

Piața Palatului este dominată de un monument unic, Coloana Alexandru (1830-1834), dintr-o singură bucată de granit roșu de Finlanda, cea mai înaltă coloană de acest fel din lume, atât de bine montată încât nu are nevoie de nici un adaos la baza sa pentru a-i asigura stabilitatea. Monumentul deosebit al Generalisimului Alexandr Suvorov, reprezentat ca un zeu tânăr al războiului, a fost ridicat, în 1801, pe Câmpul lui Marte, care fusese folosit, până la acea dată, pentru paradele militare și sărbători populare. Piața Sfântul Isaac este împodobită de monumentul țarului Nicolae I, care este singura statuie ecvestră cu două puncte de sprijin (picioarele din spate ale calului).

Printre monumentele publice ale orașului se află și statuia circulară a împărătesei Ecaterina cea Mare de pe Nevsky Prospekt, statuile unor cai din bronz de pe podul Anicikov, o statuie ecvestră, în stilul lui Rodin, a țarului Alexandru al II-lea și Monumentul tricentenarului - dăruit de poporul Franței și instalat în Piața Sennaia.

Câteva dintre cele mai importante evenimente din istoria orașului sunt reprezentate de monumente speciale. Victoria rusească asupra lui Napoleon este comemorată de două arcuri de triumf, unul fiind la Narva, altul la Poarta Moscova. În aceeași tradiție, Cimitirul Piskarevskoie a fost deschis, în 1960, ca monument al victimelor asediului de 900 de zile al Leningradului.

Vladimir Putin

~Vladimir Putin, este actualul presedinte al Rusiei .In 1999 a devenit presedintele intermediar al Rusiei. Un an mai tarziu in 2000 ,a devenit presedintele Rusiei. In 2004 a fost ales pt al doi lea mandat de presedentie care avea sa dureze pana in anul 2008. Putin, nu a mai putut candida pentru al treilea mandat prezidențial din anul 2008 . Deoarece a ajuns la limita prevazuta de Constitutie . (In prezent , poate fi presedinte pe viata deoarece a schimbat Constitutia) Vladimir Putin a fost desemnat "Persoana Anului 2007" de către revista americană Time pentru că a adus stabilitate și a acordat un nou statut țării sale. La varsta de 14 ani a practicat judo. La momentul actual este sursa puterii din Rusia.